Astazi va invitam sa aflati mai multe despre Razvan, trainerul nostru pentru limba neogreaca.
- Credeti ca meseria de profesor este una vocationala? Cum si cand v-ati descoperit aceasta vocatie?
A fi profesor inseamna mai mult decat a transmite niste informatii. Presupune implicare, pasiune si, nu in ultimul rand, vocatie. Eu, unul, cred ca mi-am dorit dintotdeauna sa fiu profesor. Am fost iscoditor si mi-a placut mereu sa aflu lucruri noi, de aceea am decis sa nu ma departez prea mult de scoala, ci sa raman mai departe ca profesor.
- Ce avantaje principale considerati că are metoda de predare adoptată de centrul B.Smart?
Cursurile nu trebuie să fie o corvoada, ci dimpotrivă ceva ce astepti cu nerabdare si curiozitate. La B.Smart atmosfera este calda, profesorii mereu deschisi si prietenosi, iar cursurile vizeaza achizitia de competente pentru a atinge obiectivul final, abilitatea de a comunica oral si în scris.
- Ce idei, metode inovatoare şi creative aplicati in desfasurarea lectiilor dvs.?
Jocurile interactive si competitiile pe echipe. Sunt foarte antrenante si invatam ori recapitulam anumite elemente de vocabular sau gramatica fara sa ne dam seama. La sfarsit toata lumea este vesela, cu zambetul pe buze. De asemenea, tot in scop didactic, uneori ascultam melodii, care sunt de fapt pretextul de a face o activitate de vocabular ori gramatica, dar intr-un mod placut.
- Cum incurajati imbunatatirea fluentei, dar a acuratetii in vorbirea unei limbi straine? Este una mai importanta decat cealalta?
As spune ca la inceput foarte importanta este fluenta. Acuratetea se dobandeste cu timpul, pe măsură ce învăţăm şi fixăm conţinuturile, regulile gramaticale, lexicul. Mai presus de toate este capacitatea de a te exprima astfel incat sa te faci inteles, fara a face prea multe concesii in ceea ce priveste gramatica. Concesiile nu trebuie să afecteze comunicarea.
La cursurile de greaca, incurajez fluenta prin faptul ca nu corectez fiecare greseala, nu intrerup dialogurile ori expunerile. Dimpotriva, profesorul, prin mimica si gestica, trebuie sa se arate interesat fata de continut. Astfel, discutiile par naturale, chiar daca sunt formulate cu putine resurse lingvistice iar, cursantii capata incredere în fortele proprii. Discut o greseala numai in momentul in care aceasta se repeta ori ar putea sa fie preluata de catre ceilalti. De aseamenea, incurajez discutiile libere in greaca atat la curs (mai ales la inceput si la sfarsitul acestuia), cat si in pauze, tot pentru stimularea fluentei si a increderii in sine.
- Ce calitati credeti ca apreciaza un student/elev/kinder cel mai mult la un profesor?
Cred ca sunt doua calitati care prevaleaza. In primul rand, deschiderea fata de cursant, interesul, amabilitatea etc., care ajuta la crearea unei atmosfere relaxate. In al doilea rand, cursantii apreciaza formatia profesorului si capacitatea acestuia de a transmite cunostintele. Profesorul este nu numai un bun cunoscator al domeniului sau, dar poate sa simplifice continuturile si regulile astfel incat sa devina accesibile, vizand partea aplicata a invatarii unei limbi straine.
- Cum se modifica sistemul educational? Spre ce se tinde pe plan educational la nivel global?
Pare ca invatamantul, care de felul lui este in genere destul de conservator, a constientizat ca este destul de in urma cu schimbarile suferite de societate, sub impactul tehnologiei si stiintei, mai ales in domeniul profesiilor. Tendinta este de adaptare la nou pentru a face fata provocarilor viitorului. Iar adaptarea, asa cum o arata sistemul educational finlandez, bunaoara, presupune interdisciplinaritate si dezvoltarea competentelor. Astazi, datorita resurselor moderne (Internet, calculator, telefoane inteligente etc.), informatia este mult mai accesibila, iar inmagazinarea ei nu mai este un scop in sine. Nu datele ca atare sunt importante, ci cum pot fi ele folosite. Desigur, competenta fara informatie nu se poate. Trebuie sa stim unde sa cautam informatia si sa facem selectia ei, pentru a ajunge la o solutie corecta. Pe de alta parte, cunostintele dobandite trebuie corelate intre ele, vazute in ansamblu, si pune in legatura cu alte domenii. De exemplu, gramatica si vocabularul sunt strans legate, iar cunoasterea deplina a unei limbi nu este posibila in lipsa culturii pe care o exprima (istorie, geografie, civilizatie, religie, obiceiuri etc). Cum orice exagerare este daunatoare, consider ca eliminarea totala a informatiilor si a regulilor, in favoarea competentelor si a caracterului practic al invatatii, ar conduce la superficialitate.
- Care este aspectul preferat al practicarii acestei meserii?
Marturisesc ca a lucra cu oamenii este intotdeauna o provocare. Cursurile nu pot fi monotone, intrucat cursantii sunt mereu altii, grupele si structura lor se schimbă si fiecare are propriile interese, experiente, povesti, personalitate etc. Trebuie sa te adaptezi grupei si fiecaruia in parte. Apoi, ai mereu posibilitatea de a schimba metodele, manualele, activitatile, jocurile. Domeniul predarii limbilor straine este in permanenta schimbare si tot timpul apar resurse educationale noi, manuale, softuri, metode etc. De aceea, un curs nu seamana cu celalalt.
- Cum este creativitatea si participarea activa a elevilor/studentilor stimulata prin lectiile dvs?
Cursantii vin adesea de la serviciu, dupa o zi lunga, si incerc sa-i implic in activitati amuzante, jocuri interactive, concursuri pe echipa, jocuri de rol. Nu numai ca invatam mai bine daca participam activ, dar scapam si de stresul de peste zi. Unele activitati, mai ales la sfarsitul cursului, contin si o melodie, care creeaza o atmosfera relaxanta.
- Puteti descrie procesul de planificare a lectiilor, si cum sunt incluse mjloacele tehnologice in acest proces?
Nicio lectie nu seamana cu celalta. In planificarea lectiilor, pornesc intotdeuna de la profilul grupei si al cursantilor si am in vedere interesele, personalitatea, nivelul de limba, numarul de cursanti. In functie de aceste variabile, incerc sa adaptez continutul din manual (text, vocabular, gramatica) la grupa, selectand metodele, fisele de lucru si activitatile cele mai potrivite. Lectiile vizeaza, intr-o masura mai mica sau mai mare, toate competentele (scris, vorbit, ascultat) si de cele mai multe ori contin activitati interactive pe calculator, prezentari in PowerPoint, cantece sau videoclipuri.
- Puteti descrie studentul/elevul ideal?
Cursantul ideal stie ce vrea, este iscoditor, pune intrebari si este consecvent. Fiecare are un scop si trebuie sa fie hotarat sa il atinga. De aceea, consecventa si implicarea activa sunt esentiale. Prezenta la ore, exercitiul regulat, implicarea in activitati si continuarea exercitiilor acasa reprezinta cheia succesului cand vorbim de invatarea unei limbi straine.
- Cum reusiti sa va adaptati metoda si activitatile pentru a stimula un elev/student care din diferite motive se integreaza cu dificultate in grupa, sau prezinta mai putin interes?
Oamenii sunt diferiti din foarte multe puncte de vedere. Avem interese diferite, alte calitati, moduri de asimilare diferite. Profesorul trebuie sa sesizeze care sunt punctele tari si punctele slabe ale cursantilor si sa incerce sa-l ajute si sa-l stimuleze pe fiecare in parte cu rabdare si tact. Spre exemplu, nu va rezolva un exercitiu cu o dificultate mai mare cel care care nu a apucat sa recapituleze un anumit aspect de gramatica, ci „va nimeri” la un exercitiu mai usor.
- Cum v-a ajutat obtinerea anumitor certificari in cariera de profesor?
Dupa cum spuneam, domeniul predarii si invatamantul se afla intr-o permanenta schimbare, la fel ca societatea. Cursurile de formare didactica sau de limba sunt esentiale, intrucat este nevoie ca profesorul sa urmareasca aceste schimbari, sa fie la curent cu toate inovatiile, precum si cu tendintele care apar chiar in limba predata. Personal, studiile, certificarile obtinute si bursele in strainatate m-au ajutat sa aprofundez limba, cultura si civilizatia greaca. Cursurile de didactica m-au facut sa constientizez anumite situatii care apar sau pot aparea in sala de curs si mi-au oferit o viziune teoretica asupra predarii si a metodelor de predare.
- Cum sunt integrate continuturile de cultura si civilizatie?
Limba este cheia de acces catre o noua cultura, cu intreaga sa istorie, cu obiceiuri si traditii. De aceea, cunoasterea unei limbi nu este completa daca nu avem un bagaj solid de cunostinte legate de civilizatie, geografie, istorie etc., intrucat toate acestea ne ajuta sa intelegem modul de gandire al poporului respectiv, obiceiuri si reactii, dar si sa evitam anumite situatii, discutii, cuvinte si gesturi tabu. Incerc sa completez textele si aspectele de civilizatie din manual prin alte informatii, anecdote si povestiri, stimulandu-i si pe cursanti sa impartaseasca din experienta personala. Invatarea nu mai are doar un caracter formal, cursantii sunt implicati activ, iar exemplul personal are un impact mai mare.
- Este dificil pentru un incepator absolut sa invete limba greaca?
Greaca nu este asa grea cum ar parea la prima vedere, ci este doar deosebita. Nu este o limba pe care o auzim pe strada, la televizor, in filme sau pe care o invatam la scoala de mici. Alfabetul se deprinde foarte repede, intrucat are un numar limitat de semne, iar pe multe le stim deja de la scoala (chimie, fizica, matematica). De asemenea, dincolo de unele particularitati, gramatica este foarte bine organizata si in anumite privinte seamana cu romana. Nici vocabularul nu este asa greu de invatat. Romana are multe cuvinte de origine greaca atat in fondul vechi, cat, mai ales, in vocabularul tehnico-stiintific, medical etc.
